Connect with us

Tradiții de Crăciun

Published

on

tradiții de crăciun Tradiții de Crăciun traditii

Obiceiurile calendaristice si cele legate de viata de familie sunt o componenta perena a culturii noastre traditionale. Cele mai raspandite si mai fastuoase s-au dovedit a fi legate de marele Praznic al Craciunului.

 

traditii tradiții de crăciun Tradiții de Crăciun traditii 1024x521

Tezaurul tradițional al obiceiurilor românești cuprinde, pe lângă colindele propriu-zise, – cântece de stea, plugușorul, sorcova, vasilica, jocurile cu măști cum ar fi țurca, cerbul sau capra, dansurile și o seamă de datini, practici, superstiții, ziceri, cu originea în credințe și mituri străvechi sau creștine.

Se spune, de exemplu, că Dumnezeu a lăsat Crăciunul ca omul să fie în această zi sătul. Cine nu are porc gras de Crăciun, nu poate spune că a fost fericit în acel an. În unele zone ale țării, porcul se taie de Ignat, adica în 20 decembrie. Se zice că porcul care n-a fost tăiat în această zi nu se mai îngrașă, pentru că și-a văzut cuțitul. Acolo unde datina este de a tăia porcul în ziua de Crăciun, gospodinele pregătesc o mâncare din carne macră de porc, cu ceapă și slănină, din care sunt ospătați cei dintâi dintre musafirii ce le calcă pragul. E vorba de „pomana porcului”.

În unele sate maramureșene se zice că-i blestemată femeia care nu pune de Crăciun față de masă cu ciucălăi, pe pereți ștergare brodate și pe pat perne cu fețe tărcate. Se spune că aluatul frământat în noaptea de Crăciun e bun de deochi pentru vite, iar la miezul nopții, apa se preface în vin, iar dobitoacele capătă grai. Oamenii mai zic că, dacă visezi grâu verde în postul Crăciunului, e semn bun că anul care vine are sa fie mănos. În Ajunul Crăciunului se dă copiilor să mănânce bostan, ca sa fie grași peste an. Prin unele părți, băieții, dar mai cu seamă cântăreții bisericești umblă cu icoana în ziua de Ajun – o icoană pe care este zugrăvită nașterea Domnului Iisus Hristos. Începând cu întâia zi de Crăciun și în următoarele zile, copiii umblă cu Steaua. „Vicliemul” sau „Irozii” este datina prin care tinerii reprezintă la Crăciun nașterea lui lisus Hristos, șiretenia lui Irod, care a poruncit uciderea pruncilor, pentru a a afla Pruncul Sfânt. Despre Moș Ajun se spune că a fost baciul aflat în slujba lui Moș Crăciun, stăpânul staulului unde Maica Domnului l-a născut pe lisus Hristos. De Crăciun Aduc noroc și se oferă cadou: paharul de cristal, șalul, vioara, mănușile, lampa, tabloul, medalia gravată, cartea, bijuteriile din aur sau argint, parfumurile cu mirosuri dulci.Nu aduc noroc și nu se oferă în dar cuțite, călimară, valiză, creion, fular, umbrelă, oglindă, ace de cravată, parfumuri cu mirosuri violente, perle negre sau farfurii. În seara de Craciun, în satele maramureșene, se ung cu usturoi vitele pe la coarne și șolduri, dar și ușile de la grajduri pentru a alunga spiritele rele să nu ia laptele vacilor. Cu usturoi se ung și oamenii pe frunte, pe spate, la coate și la genunchi, precum și ușile și ferestrele casei pentru a îndeparta demonii nopții. În dimineața de Crăciun e bine să ne spălăm cu apă curată, luată dintr-un izvor sau din fântână, în care punem o monedă de argint, pentru ca tot anul să fim curați ca argintul și feriți de boli.

Advertisement

 

Continue Reading
Advertisement

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *