Pășteni la Vinerea și Cugir
In fiecare an in saptamana mare la Vinerea si Cugir are loc un obicei unic, Pastenii. Acesta a fost initiat in anul 1948.
Obiceiul “Păştenii” iniţiat în Vinerea, în anul 1948, de către preotul Ioan Săbău, a fost preluat în scurt timp şi la Cugir. Păştenii este un obicei ce se petrece în Miercurea Mare la Cugir şi în Joia Mare la Vinerea şi a cărui pregătire începe mult înainte de Săptămâna Mare când are loc o întâlnire a celor care împlinesc 60 de ani în anul respectiv. La Vinerea, în cadrul acestei adunări se stabileşte o familie, de regula mai înstărită, care va juca în Săptămâna Mare rolul de gazdă. Cel mai gospodar din leatul de anul acesta a fost desemnat Turlea Ioan (str. Vadului) care va aduce în gospodăria proprie pâinea, vinul şi vasele noi de brad în care se vor pregăti paştile. La Cugir, reuniunile păştenilor pe parcursul postului au avut loc la casa parohiala a preotului Pintea, unde se îndeplineşte acelaşi ritual de împodobire a vaselor destinate paştilor. Aceste vase sunt ciubere inscripţionate cu anul, crucea şi cu urarea de “Hristos a înviat! Adevărat a înviat”. Totodată sunt cumpărate lumânări pe care păştenii le împodobesc frumos şi le oferă musafirilor. În mare, obiceiul este asemănător cu mici diferenţe. Spre exemplu, la Vinerea, fiecare bărbat de 60 de ani cumpăra câte un ciubăr pe care îşi scrie numele, iar femeile ţes la război sau, în zilele noastre, cumpăra câte o pereche de desagi absolut noi, care sunt duse la gazda acasă pentru a fi sfinţite. Spre deosebire, la Cugir toate cele necesare ceremonialului sunt cumpărate de către toţi păştenii şi pregătite la casapreotului, de unde, în Miercurea Mare, vor fi duse la biserica într-un alai devenit punct de atracţie pentru întreaga comunitate. La Vinerea, în Miercurea Mare preotul merge la casa gazdei pentru a o sfinţi şi pentru a face sfeştanie în gospodăria proaspăt zugrăvită. Urmează Joia Mare, zi de mare sărbătoare, când de dimineaţă păştenii se adună la biserică, iar în frunte preotul pleacă la casa păşteanului gazda, unde se face o slujbă religioasă,se împart lumânările frumos împodobite cu verdeaţă, iar după slujbă, pâinea se pune în desagi iar vinul într-un butoi nou pentru a fi dus la biserică. Este momentul în care paştile sunt duse la lăcaşul de cult de către alaiul format din prapori, preoţi, oficialităţi şi păştenii îmbrăcaţi în costume populare, în fata bărbaţii cu desagii cu pâine, iar în spate femeile cu ciuberele împodobite cu verdeaţă, urmaţi de ceilalţi participanţi, fie săteni, fie invitaţi ai lor. La biserica se continua slujba la finalul căreia fiecare persoană serveşte un pahar de vin şi o felie de cozonac, aşa precum “feliile de viaţa”, le-au adus urcuşuri şi coborâşuri.
