Incidentul de la Paris, unde președintele Nicușor Dan a rămas blocat timp de 24 de ore din cauza vremii nefavorabile, a catalizat o nouă rundă de dezbateri intense privind necesitatea României de a achiziționa un avion prezidențial. Aeronava militară Spartan, cu care șeful statului a călătorit la Summit-ul Coaliției de Voință, a fost nevoită să își amâne decolarea din capitala franceză, generând întârzieri și reacții diverse atât din partea oficialilor, cât și a reprezentanților mediului de afaceri.
Marți, 6 ianuarie 2026, președintele Nicușor Dan a participat la Paris la o întâlnire a șefilor de stat și de guvern din cadrul „Coaliției Voinței”. Deplasarea s-a realizat cu un avion militar C-27J Spartan, o aeronavă destinată, în principal, misiunilor tactice, transportului de trupe și echipamente sau operațiunilor umanitare. Această soluție a devenit o practică pentru deplasările externe ale șefului statului, în contextul în care Administrația Prezidențială nu mai dispune de o aeronavă dedicată transportului oficial din anul 1998. Aeronava Spartan, intrată în serviciul Forțelor Aeriene Române în 2010, este concepută pentru a funcționa în condiții dificile, însă a fost imobilizată la sol de ninsoarea abundentă și de valul de frig care a afectat Franța.
Inițial, întoarcerea președintelui și a delegației sale era programată pentru marți seară. Decizia de a amâna plecarea a fost luată din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile și a faptului că aterizarea în România ar fi avut loc în miez de noapte. Nicușor Dan a subliniat că situația era neobișnuită pentru Franța, unde ninsorile de o asemenea amploare sunt rare. „Avioane am mai pierdut, dar blocat nu-mi aduc aminte,” a declarat președintele, amintind și de un incident tehnic anterior cu același tip de aeronavă. „La un moment dat trebuie să avem un avion prezidențial,” a conchis șeful statului.
După o așteptare de peste 24 de ore, aeronava Spartan a reușit să decoleze miercuri după-amiază, în jurul orei 15:00 (ora Franței), după ce pista aeroportului Paris ‘Le Bourget’ a fost complet curățată. Președintele Nicușor Dan a ajuns la București seara, în jurul orei 20:00. Un moment notabil al zborului de întoarcere a fost reprezentat de scurtul escorte din spațiul aerian elvețian, unde aeronava prezidențială a fost însoțită de două avioane F-18. Acest gest a fost interpretat ca o apreciere pentru sprijinul României în transportul internațional al victimelor incendiului din Crans-Montana, așa cum a transmis ulterior președintele pe rețelele de socializare.
Incidentul de la Paris a adus în prim-plan critici vechi și îndemnuri reluate pentru achiziționarea unei aeronave prezidențiale. Dragoș Damian, CEO al Terapia Cluj și director executiv al Patronatului Producătorilor Industriali de Medicamente din România, a publicat un articol de opinie în HotNews, cu un îndemn direct și tranșant către președintele Nicușor Dan. „Nicușor Dan, data viitoare când ești la Paris, du-te la Airbus și cumpără un avion prezidențial. Ne facem de râs,” a scris Damian, argumentând că „povestea cu avionul prezidențial se lălăie de mai bine de 10 ani.” Acesta a accentuat că este „momentul să avem un avion prezidențial,” sugerând chiar sediul operațional al Airbus de la Blagnac, lângă Toulouse, ca loc al potențialei achiziții.
Opinia lui Damian reflectă o frustrare larg răspândită legată de lipsa unei aeronave dedicate transportului oficial al șefului statului, o situație pe care o consideră „derizorie”. Chiar și președintele a recunoscut necesitatea unei astfel de aeronave, anunțând că va iniția demersuri pentru achiziționarea unei aeronave prezidențiale „la momentul potrivit”, însă a precizat că „nu e momentul acum”. Acest răspuns, deși pragmatic, nu a reușit să atenueze criticile, având în vedere că utilizarea aeronavelor militare pentru deplasările oficiale a generat anterior probleme legate de comunicații și logistică.
Lipsa unui avion prezidențial pentru România a fost o temă recurentă în spațiul public timp de peste un deceniu. Criticii susțin că utilizarea aeronavelor militare expune șeful statului și delegația sa la inconveniente și perturbări nejustificate, care ar putea fi evitate cu o aeronavă civilă, configurată special pentru scopuri oficiale. Mai mult, o aeronavă prezidențială ar putea fi utilizată și pentru alte scopuri guvernamentale sau de stat atunci când nu este folosită de Președinție. Situația de la Paris, în care o aeronavă militară cu capabilități superioare s-a dovedit vulnerabilă în fața condițiilor meteorologice, a reînviat urgența acestei dezbateri, punând presiune pe Administrația Prezidențială pentru a adopta o soluție pe termen lung.
