Filmele ne păcălesc: în spațiu, chiar și cele mai puternice explozii sunt perfect silențioase. Există un motiv fizic simplu în spatele acestui fenomen.
Imaginile spectaculoase din filmele SF cu nave care explodează zgomotos în spațiu sunt complet false.
Sunetul, așa cum îl știm noi, este o undă de presiune care are nevoie de un mediu pentru a se propaga. Pe Pământ, aerul este acest mediu. Moleculele de aer transmit vibrațiile de la o sursă sonoră către urechea noastră.
Spațiul cosmic este, în mare parte, un vacuum aproape perfect. Acolo există foarte puține particule. De aceea, undele sonore nu au ce să comprime sau să extindă pentru a călători. Chiar și o explozie cosmică de o forță inimaginabilă, precum o supernovă, este absolut silențioasă pentru un observator uman aflat la fața locului.
În ciuda acestei realități fizice, creierul nostru condiționat de filme anticipează automat un sunet epic. Această discrepanță între ficțiune și știință subliniază cât de puternic ne influențează media percepția. Adevărul este că orice spectacol vizual cosmic este însoțit de o tăcere desăvârșită, o liniște profundă care poate fi chiar mai impresionantă decât orice bubuitură imaginată.
